Rugăciunea inimii: † Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Martie 12, 2010

Filed under: Rugul Aprins — Micael Nicolas @ 17:55

În anul 1946, Sandu Tudor, întors din război, a devenit monah, schimbându-şi numele în Agathon. Mai apoi, se stabili la Schitul Crasna din Gorj, după care plecă în Nordul Moldovei, fiind o vreme călugăr la Schitul Sihla, unde îşi schimbă numele în Daniil, iar de aici se mută la Schitul Rarău.

După anul 1948, cei care rămăseseră în Bucureşti, se mai adunau încă la părintele Andrei Scrima sau la părintele Sofian, dar mai ales în locuinţele particulare ale lui Alexandru Mironeacu şi Constantin Joja.Apoi în anul 1958, noaptea de 13-14 iunie, grupul care mai rămăsese în Bucureşti profitând şi de o vizită a părintelui Daniil, a fost arestat şi acuzat de o „activitate subversivă împotriva ordinii sociale camuflată sub mască mistico-religioasă”.

Părintele Daniil nu s-a mai întors. El a murit în anul 1960, după un atac cerebral şi a fost îngropat într-o groapă penitenciară comună.Poetul V. Voiculescu a murit după eliberarea din detenţie, la vârsta de 80 de ani.

ROMAN BRAGA DESPRE „RUGUL APRINS”

Un bărbat de o remarcabilă frumuseţe, de o eleganţă vestimentară (în viaţa lumească) care ajungea să frizeze dandysmul, căsătorit de trei ori, fără copii. Căsătoriile le socotea nişte nereuşite, ba chiar eşecuri. În privinţa aceasta se considera un defavorizat, căci avea într-un fel nostalgia cununiei unice ca formă de realizare plenară a existenţei, la nivel omenesc. Era o personalitate extraordinară, cea mai puternică pe care am întâlnit-o vreodată în viaţă, şi care m-a marcat considerabil, având în vedere că l-am cunoscut încă din prima copilărie.Într-adevăr spune că l-a cunoscut la începutul anilor ’30, ca cel mai important prieten al tatălui său, Alexandru Mironescu.

Spune de asemenea, că tatăl său s-a convertit în acea vreme sub influenţa sa.„Am văzut întotdeauna în el pe maiestru nou spiritual. Personalitatea lui era de tip socratic, provocatoare; nu puteai trece pe lângă el fără a-l remarca sau fără a fi interpelat de dânsul, o brutalitate extremă coabita în el cu o indicibilă duioşie, căci refuzul jumătăţii de măsură constituia pentru el norma comportamentului de zi cu zi, o trăsătură constitutivă a temperamentului său. Agresiunea sacră pe care o desfăşura împotriva cuiva, isprăvea întotdeauna, graţie modului dinamic — cu care era dăruit — de a percepe pe celălalt, prin a propune de fiecare dată o posibilă devenire în credinţă, concepută — pe urmele marilor părinţi ai spiritualităţii — ca un proces de creştere continuă, căci o credinţă stagnată este moartă, sau aproape.

Pentru el această credinţă avea să rămână aşa cum a debutat un scandal, „scandalul adevărului”, fără ca prin aceasta să răstoarne rutinele şi obişnuinţele pioase care au tendinţa să o sufoce, dacă ele n-ar fi fără încetare reînsufleţite. Nu era un reformator, un revoluţionar, ci mai curând un restaurator al semnificaţiilor originare.Nu era un convertit; credinţa lui era înnăscută — moştenită mai cu seamă de la mama lui, pe care o venera — însă cu el s-a petrecut o deşteptare, o intensă conştientizare a identităţii ortodoxe, cum s-a întâmplat de altfel şi cu alţi membri ai grupului, cu ocazia trecerii prin cercurile tinerimii creştine, mai ales prin ASCR (Asociaţia Studenţilor Creştini, filiala română a YMCA).

După vagi studii universitare, niciodată isprăvite, Sandu Tudor s-a întors la publicistică în calitate de ziarist şi poet colaborator la revista Gândirea şi participând la curentul de idei declanşat de aceasta. Între altele revista îşi propunea să dezvolte o nouă meditaţie asupra Ortodoxiei.

În 1925 publică un volum de poezii intitulat Comornic, care i-a adus premiul Fundaţiei Regale „Carol I”. Acest premiu i-a îngăduit să călătorească mai întâi la Sfântul Munte Athos, călătorie pe care a conceput-o ca pe o căutare a izvoarelor rugăciunii inimii care începea să dobândească un loc central în credinţa şi preocupările sale spirituale.

98

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: