† Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Martie 14, 2010

Filed under: Rugul Aprins — Micael Nicolas @ 03:28
De pildă un Al. Mironescu, care a scris lucrări pe care noi studenţii din vremea aceeale căutam şi le gustam extraordinar, pentru că erau dovezi ştiinţifice ale existenţei lui Dumnezeu. De pildă, Al. Mironeseu, uitat pe nedrept astăzi, dar în biblioteci cărţile lui sunt, a scris o carte: „Limitele cunoaşterii ştiinţifice.” A scris o altă carte intitulată „Certitudine şiadevăr,” în care de asemenea demonstra că certitudinea nu se poate căpăta decât prin credinţă.El, om de ştiinţă, era profesor la Facultatea de Ştiinţe.

Tot atunci a ţinut o meditaţie foarte interesantă, cu un matematician şi filosof care, după aceea va deveni mare, mare de tot,trăieşte şi astăzi şi este tot atât de mare în cultura românească. Nici nu vă închipuiţi cine -Anton Dumitriu. Tot atunci a ţinut o conferinţă, se pare inedită, pe care însă eu am descoperit-o în nişte arhive şi am s-o public, o conferinţă despre asceză. Cine credeţi? Unul pe care vor să-l facă, mă rog, dacă nu ateu, măcar agnostic — Constantin Noica.

Paul Sterian, acela care a scris o carte în versuri despre „Războiul nevăzut”, după titlul lui Nicodim Aghioritul, şi mulţi alţi oameni de cultură, de ştiinţă, de filosofie care acolo,într-un fel, au pus bazele a ceea ce se va centra după aceea la Mânăstirea Antim, ceea ce s-anumit curentul, cercul „Rugului Aprins”.Sandu Tudor, scriitor, ziarist, proprietar a două reviste „Credinţa” şi „Floarea de foc”,un om cu destule aventuri culturale, spirituale şi fizice. De pildă, avea un avion personal şi acăzut de la 1000 de metri şi n-a murit. Fusese ofiţer de marină, fusese combatant în est, avea nişte experienţe uluitoare, când primejdiile l-au ocolit în mod vizibil ca o minune a lui Dumnezeu.

Omul acesta a intat în monahism la Mânăstirea Antim şi a organizat aici acel cerc al „Rugului Aprins” la care a adunat intelectualitatea Bucureştiului la conferinţe de Duminică după-amiază, biblioteca mănăstirii Antim devenise neîncăpătoare.

Printre aceşti intelectuali care au continuat să vină, Anton Dumitriu, din când în când Constantin Noica, Tudor Vianu, Ion Marin Sadoveanu, bineînţeles profesorul Al. Mironeseu,nişte generali chiar (Tetrageneralul cu soţia lui), bineînţeles Părintele Benedict Ghiuş care era un mare duhovnic, Părintele Sofian Boghiu, care mai trăieşte şi azi aproape de vârsta de 80 de ani, şi printre toate aceste somităţi culturale şi duhovniceşti, Părintele Agaton pe vremea aceea Sandu Tudor, scriitorul, a adunat în jurul lui în acest cerc şi o seamă de tineri studenţi printre care m-am numărat şi eu.

A mai fost printre ei Preotul Roman Bragă, care este acum Arhimandrit în America, a mai fost printre ei Arhimandritul Andrei Scrima, care a studiat pe urmele lui Mircea Eliade înIndia, şi acum este profesor la Universitatea din Beirut, care a fost acum şi mi-a făcut o vizită la Sibiu, şi alţi tineri.Dar s-a întâmplat acolo la Antim, aş zice eu, un miracol pe care eu l-aş numi„Întoarcerea lui Paisie Velicicovschi”.

Vedeţi după ce v-am spus, intrarea în marele întuneric ascuns, vin cu al doilea concept care să caracterizeze acest moment de spiritualitate„Întoarcerea lui Paisie Velicicovschi”.Despre acest rus din Poltava, Părintele Prof. David de la Bucureşti a încercat să demonstreze că ar fi chiar moldovean, şi că ar fi unul din cei care l-au urmat pe Dimitrie Cantemir la 1711 când s-a retras împreună la ţarul Petru I, în Rusia. Nu ştiu dacă lucrul acesta se poate dovedi. Pr. Prof. David are multe găselniţe de acestea interesante. Ele trebuiesc studiate, dovedite, care vor servi istoriei noastre, bineînţeles.

Deocamdată se ştie totuşi, mai ales din cartea lui Paisie Velicicovschi şi din alte surse, că Paisie era rus. Mie îmi pare rău cănoi n-am apucat să-l beatificăm, să-l declarăm sfânt înaintea ruşilor. Eu am făcut această propunere. Îmi pare rău că am întâmpinat la acea vreme câteva rezistenţe. Eu propusesem să-l canonizăm cu un an înainte să-l canonizeze ruşii, şi era foarte bine, pentru că el a fost pe pământul nostru, s-a realizat pe pământul nostru, a ales Moldova unde să-şi pună în valoare darurile lui duhovniceşti, şi a murit şi a fost îngropat la Mânăstirea Neamţu, unde până astăzi este mormântul lui.

55
Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: