Rugăciunea inimii: † Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Martie 16, 2010

Filed under: Rugul Aprins — Micael Nicolas @ 01:21

Intenţia Părintelui Daniil era să aibă ucenici tineri, cărora să le predea Rugăciunea lui Iisus, tineri care, apoi, s-o răspândească mai departe, tainic, în întunericul care se instala în România pe lungă durată. Se pare că, mai realist, Părintele Daniil nu credea, aşa cum credeam noi, că dacă nu la 1, sigur la 15 ale lunii viitoare vor veni americanii să ne scape de comunism.Pe vremea aceea nu se ştia de Tratatul de la Yalta, sau mai exact, de marea vânzare a ţărilor răsăritene care s-a pus la cale la Yalta.

La un post de radio, de undeva de lângă Viena,americanii ne promiteau că vin, ne îndemnau să ne organizăm, să rezistăm şi, aşa, am umplut toţi închisorile. Ei n-au mai venit. Mai grav e că ştiam că nu vor veni! Politica nu excelează totdeauna prin respect faţă de morală.Din cei pe care i-am numit înainte, ca şi din cei din grupul de la Cernăuţi, prea puţini n-au ajuns în închisori. Erau în grupul de la Antim şi câţiva generali: Gheorghe Stratilescu,Gh. Iorgulescu, Ioan Tome, Const. Manolache, scriitorul. Îmi aduc aminte şi de generalul Toma Tetrat, la care stătea în gazdă, undeva lângă Mânăstirea Antim, Părintele Benedict Ghiuş, unul din cei mai subtili teologi ai noştri, fost o vreme asistent la catedra de „Mistică” a lui Nichifor Crainic, şi apoi asistent şi al Părintelui Stăniloae, când acesta s-a mutat în Bucureşti prin 1946.

S-a interesat de cele ce se petreceau la Antim şi profesorul I. G. Savin care, deşi la bază profesor de Apologetică, a făcut înaintea Părintelui Stăniloae, după Nichifor Crainic, un curs de „Mistică” la Facultatea de Teologie din Bucureşti, pe care l-am publicat la Sibiu. Eu am fost printre cei care am audiat acest curs.Nu trebuie uitaţi nici câţiva foarte tineri ucenici ai „Rugului Aprins”, Şerban Mironescu, elev, apoi student la arhitectură, fiul al profesorului Mironescu, acum stabilit în Elveţia, şi George Văsâi, tot de la arhitectură, amândoi trecuţi prin închisori.Părintele Arhim. Vasile Vasilache, acum preot la New-York, fost stareţ la Mânăstirea Antim în perioada „Rugului Aprins” (1944—1948) şi, în această calitate, gazda întâlnirilor,vorbeşte într-o carte tipărită la New-York, despre „şedinţele literare de joia seara de la Antim”. Acoperământul „literar” era doar pentru autorităţile vremii.

Erau de fapt întâlniri duhovniceşti, pregătire spirituală înainte de intrarea definitivă în catacombe.Astfel de catacombe vor mai fi şi mai târziu, organizate ici şi colo, sub cupole literare şi filosofice cum a fost cea de la Păltiniş, din anii de dinaintea morţii lui Constantin Noica.Trebuie amintite şi întâlnirile de la Schitul Păltiniş. Au fost acolo, în afară de Noica, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Sorin Vieru, Thomas Kleininger, Sorin Dumitrescu ş.a., gazdă fiindu-le Mitropolitul Ardealului. Despre aceasta a scris Sorin Dumitrescu după 1989, el fiind cel care a întrebuinţat pentru aceste întâlniri sub oblăduirea Bisericii, numele de catacombă.

Dar să revenim la aşa-zisele „şedinţe literare” de la Antim. E drept că participanţii erau oameni de litere. Dar iată câteva dintre temele care se tratau acolo în conferinţe:„Martirajul Sf. Ioan Botezătorul” (Ioan Marin Sadoveanu), „Viaţa Sf. Muceniţe Anastasia izbăvitoare de otravă” (Paul Sterian), „Războiul nevăzut al Sf. Paisie cel Mare din Egipt” (Paul Sterian).Iată şi alte teme: Isihasmul, Iisus Logosul Întrupat, Păcatul originar, Scena şi altarul, Rugăciunea inimii, Exegeza smochinului blestemat şi Medalioane ale unor mari isihaşti. (Dr. Nicolae Nicolau, Rugul Aprins al Maicii Domnului, în vol. „Din documentele rezistenţei”, nr. 4, 1992, p. 33).

Pentru a atrage intelectuali cât mai mulţi în jurul Mânăstirii Antim şi a grupului „Rugul Aprins”, Părintele Daniil a organizat acolo şi un concurs de pictură cu premii. În juriu erau: Mac Constantineseu, prof. Al. Mironescu., istoricul de artă I. D. Ştefănescu şi Sandu Tudor însuşi. Au fost premiaţi doi participanţi: părintele Sofian Boghiu, care mai trăieşte la Mânăstirea Antim şi Eremia Profeta, care mai trăieşte probabil la Oradea. Premiile în bani erau asigurate de Paul Sterian şi de Sandu Tudor.

15
Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: