† Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Aprilie 17, 2010

Sfântul Simeon Noul Teolog – Imnele Iubirii Dumnezeieşti

Filed under: Sfântul Simeon Noul Teolog - Imnele Iubirii Dumnezeieşti — Micael Nicolas @ 03:32
LlV
Fiecăruia dintre oameni i-a dat Dumnezeu în mod potrivit şi spre
folos prin Duhul sfânt un dar ca să lucreze nu ceea ce voieşte el, ci
precum s-a rânduit mai înainte de el, ca să nu rămână nefolositor
în biserica lui
Ce ar putea cunoaşte făptura fără Făcător ?
Iar ei i se cere, cu dreptate şi în mod cuvenit,
să dea socoteală de cunoştinţa ce-a primit-o
şi de punerea ei în practică şi de folosirea ei
De fapt, şi sapa, secera, ferăstrăul, sabia,
securea, toiagul, lancea, cuţitul, săgeata
şi toate celelalte unelte ale vieţii,
fiecare îşi are lucrarea proprie,
dar nu şi-a luat-o de la ea, ci de la noi.
Căci meşterul e cel ce construieşte fiecare unealtă
cu meşteşug, pentru lucrarea care vrea.
De aceea, nu se poate secera grâul cu sapa,
nici nu se poate zidi casa cu sapa, sau construi cu sabia;
nu se poate săpa cu ferestrăul, nici coase cu securea;
nu se poate tăia lemne cu toiagul, nici cu lancea;
nu se aruncă pietre cu un briceag, nici tăia cu o săgeată,
ci trebuie să se folosească fiecare unealtă potrivit cu fiecare
lucru de făcut.
Dacă nu te foloseşti de acestea spre ceea ce au fost făcute,
ci altfel,
ai pierdut vremea şi te-ai obosit degeaba.
Aşa socoteşte că şi Dumnezeu ne-a făcut pe noi,
ca să lucrăm fiecare în viaţă credincioşi darului nostru.
El a rânduit pe unii să înveţe, pe alţii ca să fie învăţaţi,
pe unii să conducă pe mulţi, pe alţii să asculte de aceia;
unora le-a dat înţelepciune, altora cunoştinţă şi cuvânt;
unora iarăşi să proorocească, şi altora
să vorbească către alţii în limbi
şi iarăşi altora să săvârşească minuni.
Pe alţii i-a pus să poruncească.
Toate acestea sunt daruri duhovniceşti.
Dar să arătăm şi alte daruri ale Creatorului,
pe care le-a dat oamenilor, fiecăruia după vrednicie.
Pe unul l-a făcut puternic cu trupul,
pe altul l-a făcut mai frumos
şi pe altul iarăşi cu glas mai plăcut decât al altora.
sau peste tot lucra ceva fără puterea dumnezeiască ?
Simplu vorbind, fiecăruia dintre oameni
i-a dăruit un dar şi o însuşire deosebită după vrednicie,
cum singur Dumnezeu ştie, Creatorul tuturor,
ca să lucreze cu folos în viaţă, în chip negrăit.
De aceea, fiecare e destoinic nu în meseria pe care o voieşte el,
ci în cea pentru care a fost creat
potrivit şi propriu, pentru ea.
Poţi vedea pe marinar străbătând valurile mării
cu pricepere şi cu plăcere mai mare
decât un bărbat care călăreşte un cal mândru;
şi decât un agricultor care taie ca plugul brazdele pământului,
socotind mult mai de preţ perechea bolilor ce-l ajută,
decât cei patru cai ai caleştii împărăteşti
şi, de aceea, bucurându-se şi îndulcindu-se cu bunele nădejdi.
Ostaşul iarăşi se socoteşte mai presus
de toţi agricultorii, de marinari şi de meşteşugari;
182
Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: