† Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Aprilie 21, 2010

Filed under: Sfântul Simeon Noul Teolog - Imnele Iubirii Dumnezeieşti — Micael Nicolas @ 04:10
unde să mă aşez şi de cine să mă apropii
şi unde să aplec mădularele Tale şi spre ce lucruri, spre ce fapte
să le folosesc pe ele. atât de înfricoşătoare şi de dumnezeieşti.
Da-mi mie Tu să grăiesc şi să şi fac cele ce le grăiesc, Făcătorule,
Creatorule şi Dumnezeul meu!
Căci dacă cele ce le vorbesc, nu le împlinesc prin fapte, m-am făcut
aramă ce scoate mari sunete deşerte,
nesimţind dulceaţa sunetului loviturilor.
Dar să nu mă laşi, nici să mă părăseşti,
nici să-mi îngădui să rătăcesc, Mântuitorul meu,
mie, nevrednicul, sărmanul şi străinul,
care-Ţi sunt dator cu zeci de mii de talanţi,
ci precum ai făcut odinioară, fă şi acum, Cuvinte!
Căci atunci m-ai despărţit, Mântuitorule, pe mine, păcătosul,
de moştenirea şi de pământul strămoşesc,
de tată, de fraţi, de mamă, de ai mei şi de străini
şi de toate celelalte rudenii şi de prieteni,
deşi eram mai fără de preţ decât toţi,
şi m-ai luat în braţele Tale,
pe mine care mă arătam nemulţumitor de bunătăţile Tale.
Aşa miluieşte-mă şi acum, Milostive,
sau mai bine zis, mai mult, Dumnezeul meu,
Şi Te îndură şi mă apăra.
Şi îmblânzeşte mişcările mâniei mele
şi mă fă în stare să port cu îndelungă răbdare
toată încercarea şi întristarea vieţii mele,
toate câte mi le pricinuiesc eu din reaua cugetare,
toate cu care mă ispiteşte
firea pizmaşă a demonilor
şi cele ce mi le pricinuiesc cei mai slabi dintre fraţii mei,
cu lucrul, cu cuvântul.
Dar vai mie că şi mădularele mele înseşi mă ard,
Încât sufăr şi din pricină lor,
Astfel sunt condus de picioare,
după ce am primit rolul de cap,
şi umblu desculţ şi sunt înţepat de mărăcini.
şi sufăr foarte neputând suporta durerea
Unul din picioarele mele păşeşte spre cele dinainte,
iar celălalt se întoarce înapoi.
Mă atrag, mă târăsc şi aci şi acolo
şi mă sfâşie şi cad.
Căci nu pot să le urmez tuturor.
Să zac la pământ e rău şi să mă mişc aşa,
e şi mai rău decât să zac la pământ,
fiindcă întrece toate celelalte nenorociri.
Doamne, dă-mi pocăinţă şi plâns
şi mă invredniceste în întunericul vieţii,
în lumea aceasta, în locul tristeţii,
să-ţi slujesc Ţie şi să Te cinstesc
şi să împlinesc poruncile Tale!
Îţi mulţumesc, că mi-ai dat să trăiesc
şi să Te cunosc şi să mă închin Ţie, Dumnezeul meu.
Căci aceasta este viaţa: a Te cunoaşte numai pe Tine,
Dumnezeu, Ziditorul şi Făcătorul tuturor,
nenăscut, necreat, fără început, singur
şi pe Fiul Tău născut din Tine
6
Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: