† Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Iunie 20, 2010

Filed under: Cele 225 de capete teologice şi practice — Micael Nicolas @ 01:20
  • 89. A ocoli şi a nu căuta slava de la oameni nu este tot una cu a dori slava de la Dumnezeu. Căci e multă deosebire între aceste două lucruri. Cea dintâi au res-pins-o mulţi şi dintre cei stăpâniţi de patimi ; pe cea de a doua, puţini s-au învrednicit să o primească şi cu multă osteneală 75.
  • 90. Nu e tot una a te mulţumi cu o haină modestă şi a nu dori un veşmânt strălucitor, cu a te îmbrăca în lumina lui Dumnezeu. Acesta este un lucru şi acela altul. Atraşi de mii de pofte, unii dispreţuiesc cu uşurinţă poftirea unui veşmânt ; dar în lumina lui Dumnezeu se îmbracă acei care o caută neobosiţi prin toate nevoinţele şi se fac fiii luminii şi ai zilei în împlinirea poruncilor 76.
  • 91. Altceva este vorbirea smerită şi altceva cugetarea smerită ; altceva este smerenia şi altceva este floarea smereniei ; altceva este rodul acesteia şi altceva dulceaţa frumuseţii lui, şi altceva decât acestea, urmările ce decurg din el. Dintre acestea, unele atârnă de noi, altele nu atârnă de noi. Cele ce atârnă de noi sunt : să cugetăm toate, să ţinem seama de toate, să spunem şi să facem toate câte ne duc la smerenie ; dar sfânta smerenie şi celelalte însuşiri ale ei, harismele şi lucrările ei,sunt darul lui Dumnezeu şi nu atârnă de noi. Dar de ele nu se va învrednici nimeni, dacă nu a semănat toate seminţele care atârnă de el 77.
–––––––––––––––––– Notă
75. Cuv. IV etic, op. cit., p. 12. Se face aici o deosebire analoagă cu cea din cele două capete anterioare, între pesimismul celor ce s-au scârbit, prin dezamăgiri sau prin cinismul patimilor, de slava de la oameni, şi între cei ce doresc, într-un elan pozitiv, slava curată de la Dumnezeu cei infinit. Aici se crede în Dumnezeu cel personal, acolo e un fel de panteism, odată ce persoana omenească se topeşte în esenţa universală. Aici se crede într-un Dumnezeu personal, Căruia credinciosul vrea să-I placă, şi în a plăcea lui Dumnezeu constă slava dorită de la El, care este totodată o depăşire a egoismului.
76. Cuv. etic. cit., op. cit., p. 14. Aceeaşi idee ca în cele trei capete anterioare. Dar aci sfântul Simeon dă şi o explicare proprie a deosebirii între lipsa unei patimi şi posesiunea unei virtuţi contrare: lipsa unei patimi poate proveni din angajarea intensă în alte patimi.
77. Cuv etic. cit., op. cit., p. 16.

18/19

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: