† Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Iulie 4, 2010

Filed under: Calea Asceţilor — Micael Nicolas @ 20:44

Pentru cel ce-L poartă pe Hristos în sinea sa nu există nici moarte sau boli sau ceva lumesc de care să se teamă: el a intrat deja în viaţa veşnică şi acolo este cu totul păzit.Şi noaptea şi ziua trec şi sămânţa cerească răsare în inima ta şi creşte, cum nu ştii tu. Pământul rodeşte de la sine, pământul inimii tale, mai întâi pai, apoi spic,după aceea grâu deplin în spic (Marcu IV, 27-28).

Sfinţii vorbesc de ceea ce se cheamă lumina neînserată. Nu este lumina ochilor, ci a inimii, lumina ce nu-şi pierde niciodată strălucirea şi limpezimea. Ea lasă necontenit întunericul în urma sa şi se îndreaptă statornic spre amiaza zilei: însuşirea ei de căpetenie este de a se curăţi necontenit.

Aceasta este Lumina veşniciei,care nu se poate stinge şi care străbate învelişul materiei şi al timpului.Dar părinţii nu spun niciodată că această lumină le-a fost dată lor înşile, ci numai acelora ce şi-au curăţit inima în iubirea către Domnul pe calea îngustă aleasă de bună voie.Calea cea îngustă este nesfârşită: însuşirea ei este veşnicia. Fiecare clipă este clipa începutului: clipa de faţă cuprinde şi pe cele ce au să fie: ziua judecăţii; în cele de acum sunt cuprinse şi cele ce au fost: creaţia,căci Hristos este veşnic şi pretutindenea de faţă: şi în iad şi în rai.

La sosirea Celui Unuia Născut piere multitudinea, chiar în timp şi în spaţiu. Totul se petrece deodată, chiar acum şi pretutindeni, în adâncul inimii tale. Acolo te întâmpină ceea ce căutai: adâncimea,înălţimea şi lăţimea Crucii: Mântuitorul şi mântuirea.

De aceea de vrei să-ţi mântuieşti sufletul şi să capeţi viaţa veşnică, scoală-te din lâncezeală şi zi:Doamne, fă să pun început bun în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

ADAOS

(Câteva texte din Sfinţii Părinţi)

Sfântul Isaac Sirul

Când vrei să începi a face cele dumnezeieşti,fă-ţi testamentul ca unul care trăind în lumea aceasta este pregătit de moarte şi care nu mai nădăjduieşte nimic în viaţa aceasta, precum cel ce se sfârşeşte.

Tu suflete, care doreşti să te cufunzi în rugăciune şi însetezi după unirea cu Hristos cea fără de sfârşit,vino, hotărăşte-te şi urmează povăţuirile Sfinţilor Părinţi în felul acesta:

Aşează-te, sau mai bine stai drept în poziţia de rugăciune într-un colţ întunecat şi tăcut.

Înainte de a începe fă câteva metanii până la pământ şi nu lăsa mădularele să se moleşească.

Caută cu gândul locul inimii sub sânul stâng şi adună-ţi atenţia acolo.

33

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: