Rugăciunea inimii: † Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Iulie 6, 2010

Filed under: Calea Asceţilor — Micael Nicolas @ 01:22

XXI.

Este lucru ştiut că acela care exersează peste măsură la pian face crampe la mâini, şi cel ce scrie prea mult face de asemenea crampe de scris. Descumpănit şi tulburat proaspătul muzicant sau scriitor trebuie să-şi întrerupă lucrul său; rămâne fără ocupaţie şi pradă multor influenţe. Această pildă să ne fie de luare aminte. Postul, ascultarea, înfrânarea, privegherea şi rugăciunea luate împreună fac parte dintr-o nevoinţă, şi sunt doar o nevoinţă. Iar o nevoinţă, oricare ar fi ea, trebuie făcută totdeauna cumpătat, socotind cu înţelepciune propriile puteri (Luca XIV, 28-32) şi fără de exagerare în nici o privinţă.

Fiţi dar cu mintea întreagă şi privegheaţi cu rugăciuni, îndeamnă Sfântul Apostol Petru şi printr-însul Domnul (1Petru IV, 7).Beţia nu vine numai din vin şi celelalte băuturi beţive; la fel de primejdioasă este beţia ce vine din prea marea încredere în sine şi dă în râvna nemăsurată.Aceasta îşi aruncă victima într-o strădanie necugetată,care se arată în exagerări şi zbucium pe ogorul nevoinţei; plantele astfel crescute sunt nesănătoase: roadele lor sunt prea marea încordare, neîngăduinţa şi îndreptăţirea de sine. Nu aşa, ci aici trebuie să nu vă abateţi nici la dreapta, nici la stânga (Deuteronom V,32) şi niciodată să nu ai nici cea mai mică încredere în propriile puteri.

De nu vom găsi în noi roadele bogate ale iubirii,păcii, bucuriei, blândeţii, smereniei, simplităţii,dreptăţii, credinţei şi răbdării, atunci zadarnică este truda noastră, ne spune Sfântul Macarie Egipteanul. Truda se face pentru seceriş, iar secerişul este al Domnului.De aceea: veghează-te pe tine însuţi şi fii înţelept.

Dacă observi că ai devenit arţăgos şi neîngăduitor, mai uşurează puţin nevoinţa. Dacă eşti împins să fii ochii pe ceilalţi şi să-i înveţi sau să-i mustri, te afli pe un drum greşit: acela care se osândeşte pe sine, n-are ce să le reproşeze celorlalţi. Dacă ţi se pare că eşti ,,deranjat” de oameni sau împrejurări, înseamnă că nu ţi-ai înţeles lucrarea cum se cuvine: tot ceea ce pare la prima vedere deranjant este în realitate dat ca un prilej de dobândire a îngăduirii, răbdării şi ascultării. Cel smerit nu poate fi deranjat, el poate numai deranja pe alţii. De aceea: ţine-te deoparte, ascunde-te. Intră în cămara ta închizând uşa (Matei VI, 6), chiar dacă te găseşti fără voia ta în tovărăşii zgomotoase. Dar de va deveni aceasta cu timpul prea anevoios de făcut, ieşi afară oriunde eşti singur, cere din tot sufletul tău ajutor de la Domnul şi El te va auzi.

25

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: