Rugăciunea inimii: † Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

August 26, 2014

Filed under: Sbornicul — Micael Nicolas @ 12:56

Dumnezeiescul Grigorie Sinaitul, învăţând de asemenea cum trebuie să lucrăm cu mintea în inimă, chemarea cea preamântuitoare a Domnului, zice: „Şezând de dimineaţa pe un scaun de o şchioapă, coboară mintea de la cele stăpânitoare în inimă şi ţine-o acolo. Şi plecându-te cu osteneală şi simţind o puternică durere în piept şi în spate, neîncetat strigă cu mintea sau cu sufletul: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!”.

Pe urmă, dacă, poate, pentru strâmtorare şi îndurerare şi prin chemarea deasă, ea îţi va deveni fără dulceaţă (lucru care se petrece nu din pricina aceluiaşi fel de mâncare al Celui cu trei numiri, des mâncat, căci cei ce mă vor mânca, a spus, vor mai flămânzi încă (Sirah, 24, 23); apoi, mutând mintea la cealaltă jumătate, zi: „Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă” şi zicând de multe ori această jumătate, nu trebuie să le schimbi des din lenevie; căci pomii care se răsădesc des nu prind rădăcină.

Opreşte-ţi şi respiraţia plămânului, ca să nu răsufli cu îndrăzneală, căci mişcarea aerului care vine din inimă, risipeşte gândul şi întunecă mintea, şi întorcând-o de acolo sau o dă roabă uitării sau o sileşte în loc de una să înveţe alta şi ea (mintea) se află pe nesimţite, în cele ce nu trebuie.

Iar dacă vei vedea necurăţiile duhurilor celor viclene, adică cugetele, care se ivesc sau se închipuiesc în mintea ta, apoi nu te înspăimânta; dar dacă li se arată şi înţelesuri bune pentru unele lucruri, apoi nu lua aminte la ele, ci oprindu-ţi cât e cu putinţă răsuflarea, şi închizându-ţi mintea în inimă şi lucrând mereu şi des chemarea lui Iisus, tu în curând le vei sfărâma şi nimici, rănindu-le nevăzut cu dumnezeiescul nume, după cum zice şi Scărarul: „Cu numele lui Iisus, loveşte pe oşteni, căci nu e armă mai puternică nici în aer, nici pe pământ”.

Şi iarăşi, acelaş sfânt, învăţând despre liniştire şi rugăciune, cum trebuie să şezi .în timpul ei zice: uneori trebuie de şezut pe scăunel, pentru osteneală; iar uneori şi în aşternut câte puţin, până la o vreme, pentru mângâiere. Iar şederea ta trebuie să fie întru răbdare, pentru cel care a zis că în rugăciune trebuie să răbdăm (Luca 18, 1) şi să nu te ridici de grabă, slăbind din pricina greutăţii durerii şi strigării cu mintea şi prea dese a minţii.

Astfel vesteşte şi proorocul: M-au cuprins dureri ca de naştere (Ier. 8, 21), deci plecându-te în jos, şi adunându-ţi mintea în inimă; dacă ţi s-a deschis inima, cheamă într-ajutor pe Domnul Iisus. Simţind durere în spate, adesea având durere de cap, rabdă cu tărie şi cu râvnă, căutând în inimă pe Domnul: căci a silitorilor este împărăţia cerurilor şi numai cei ce se silesc o răpesc pe ea (Mat. 11,12), şi celelalte.

Şi încă cum trebuie rostită rugăciunea zice: Părinţii au spus aşa: unul zice: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!” şi acest lucru e mai uşor, din pricina neputinţii încă a minţii şi a prunciei. Însă nimeni nu poate, singur de la sine; fără de Duh, să numească în taină pe Iisus Domn, – curat şi desăvârşit, decât numai prin Duhul Sfint (1 Cor. 12, 3); însă ca un prunc mut, s-o facă articulat nu poate.

Iarăşi el nu trebuie din lenevie să schimbe des chemarea numelor; însă rar, pentru a le reţine. Iarăşi: unii învaţă s-o rostim cu gura, iar alţii cu mintea; iar eu îngăduiesc şi una şi alta. Uneori mintea slăbeşte, plictisindu-se de vorbă; iar alteori gura. De aceea, trebuie să ne rugăm cu amândouă şi cu gura şi cu mintea; însă trebuie de strigat liniştit şi netulburat, ca glasul tulburând simţirea, şi atenţia minţii, să nu ne împiedice a ne ruga tare şi în tot felul, până când mintea obişnuindu-se ca lucrare, va spori şi va primi putere de la Duh. Atunci el (glasul) nu mai are nevoie să vorbească cu gura, şi chiar nici nu poate, fiind în stare să facă această lucrare în chip desăvârşit numai cu mintea.

Deci, iată, părinţii pomeniţi mai sus, după cum a arătat, ne înfăţişează o învăţătură foarte limpede şi o încercare de a deprinde lucrarea minţii pentru cei începători. Iar din învăţătura aceasta, se poate pricepe şi învăţătura celorlalţi sfinţi, despre această lucrare expusă mult mai acoperit.

376

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: