† Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

August 29, 2014

Filed under: Sbornicul — Micael Nicolas @ 17:13

Căci dacă binele cel spus creşte, apoi şi patimile, trupul nu vor avea timp să se răzvrătească, când sufletul se îndeletniceşte cu cele de sus şi nu lasă timp trupului ca să fie înviforat de patimi. Cu o astfel de întocmire a sufletului, cel ce primeşte hrană cu nimic nu se deosebeşte de cel ce nu mănâncă; ci nu numai postul, ei şi o viaţă cumpătată nu-i aprinde pofta.

Şi Sfântul Isaac, potrivit cu aceasta, a zis: Dacă vei sili trupul cel neputincios peste măsura puterilor lui, apoi vei pricinui sufletului tulburare peste măsura puterilor lui, tulburare peste tulburare.

Şi Sf. Ioan Scărarul zice: Am văzut pe acest vrăjmaş (pântecele) odihnindu-se şi dând minţii trezvie. Şi încă: l-am văzut istovit de post şi producând scurgere, ca să nu nădăjduim în noi înşine, ci spre Dumnezeu cel viu.

Cu aceasta se potriveşte şi istorioara despre care Cuviosul Sf. Nicon aminteşte, că deja în timpurile noastre (adică ale Sf. Nicon) , a fost găsit în pustietate un bătrân care, treizeci de ani, n-a văzut faţă de om, pâine n-a mâncat, afară de rădăcini şi care a mărturisit că tot tirnpul acesta a fost înviforat de dracul curviei.

Şi Părinţii au judecat că pricina unei astfel de luptă n-a fost nici trufia, nici hrana, ci faptul că bătrânul nu era deprins cu trezvia minţii şi cu lupta împotriva ispitelor vrăjmaşului.

Cu acest prilej, Sf. Maxim a zis: dă-i trupului tău după puterea lui şi întreaga ta nevoinţă întoarce-o spre lucrarea minţii. Şi încă Sfântul Diadoh zice: postul are lauda după sine, iar nu după Dumnezeu; căci el este o unealtă care bine-i întocmeşte spre întreaga înţelepciune (curăţia minţii) pe cei ce doresc. Pe aceea, nevoitorii bunei credinţe nu se cuvine să aibă o părere mai înaltă despre ei. Ci întru credinţa lui Dumnezeu să aştepte sfârşitul gândirii noastre. Căci şi mânuitorii oricărui meşteşug, nu
de la unealtă sunt lăudaţi pentru bunul sfârşit al lucrării, ci aşteaptă împlinirea şi numai ea arată vrednicia meşteşugului.

Având o astfel de orânduire pentru întrebuinţarea hranei, nu-ţi pune toată stăruinţa şi nădejdea numai în post, ci postind după măsura şi puterea ta, tinde spre lucrarea minţii. Şi dacă ai putere îndeajuns ca să te hrăneşti numai cu pâine şi cu apă, e bine. Căci spus este, că celelalte mâncări nu întăresc astfel trupul, ca pâinea şi apa. Însă să nu socoţi că faci o mare faptă bună postind astfel, ci aşteptând să câştigi cu postul întreaga înţelepciune (curăţie).

Şi un astfel de post va fi chibzuit, a zis Sfântul Dorotei. Iar dacă eşti neputincios, îţi porunceşte Sfântul Grigorie Sinaitul, dacă vrei să ai mântuirea, să mănînci pâine şi apă, sau să bei vin trei sau patru pahare pe zi şi din celelalte mâncări care se vor întâmpla, să guşti din toate câte puţin, fără să te saturi, ca prin gustarea din toate să scapi din îngâmfare şi totodată să nu te îngreţoşezi de făpturile lui Dumnezeu, cele foarte bune, mulţumind lui Dumnezeu pentru toate. Astfel e judecata celor cu bună pricepere. Iar dacă, gustând din toate mâncărurile şi bând câte puţin vin, te îndoieşti de mântuirea ta, apoi aceasta este necredinţă şi neputinţă a cugetului.

Măsura de a lua mâncarea e fără de păcat şi după Dumnezeu e aşezată în trei rânduieli: înfrânarea, îndestularea şi săturarea.

Înfrânare este când, în timpul mâncării; se simte încă foame;

îndestulare, când nu e nici foame nici îngreuiere;

săturare, când este puţină îngreuiere.

Iar dacă mănâncă şi după săturare, apoi acest lucru este uşa îndrăcirii pântecelui, prin care intră curvia. Iar tu, cercetând toate acestea, cele ce se potrivesc cu puterea ta, fără să depăşeşti cele rânduite; iar cei desăvârşiţi mai au şi osebirea aceea, după Apostol, ca să se sature şi să flămânzească şi în toate să fie puternici.

Toate acestea, o râvnitorule al luării aminte din minte, îţi sunt arătate din cuvintele autentice ale marilor şi sfinţiţi Părinţi şi în ce constă măsura înfrânării şi a unui post chibzuit, şi cum să sporeşti în luarea aminte.

334

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: