Rugăciunea inimii: † Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

August 31, 2014

Filed under: Sbornicul — Micael Nicolas @ 15:24

„Însă nimeni nu-şi poate agonisi frica de Dumnezeu, până nu se va elibera de toate grijile cele lumeşti. Când mintea va fi fără de griji, atunci pe ea o mişcă frica de Dumnezeu şi o atrage spre dragostea bunătăţii lui Dumnezeu.” (pag. 68).

„Frica de Dumnezeu se agoniseşte atunci când omul, lepădându-se de lume şi de tot ce e în lume, îşi va aduna toate gândurile şi simţirile într-o singură imagine a legii lui Dumnezeu şi pe de-a întregul se va scufunda în contemplarea lui Dumnezeu şi în simţirea fericirii celei făgăduite sfinţilor.” (pag. 68).

„Cel ce merge pe calea luării aminte, nu trebuie să creadă numai inimii sale, ci mişcările inimii sale şi viaţa sa să le măsoare cu legea lui Dumnezeu şi cu viaţa cea lucrătoare a nevoitorilor bunei credinţe, care au trecut prin aceste nevoinţe. Prin acest mijloc, mai lesne putem să scăpăm de cel viclean şi mai limpede să vedem adevărul.” (pag. 70).

Mintea unui om cu luare aminte parcă ar fi un om pus de pază, sau un paznic neadormit al Ierusalimului dinlăuntru. Stând pe culmea contemplării duhovniceşti, el priveşte cu ochiul curăţiei toate puterile cele potrivnice, care dau târcoale şi se sting în sufletul lui, după Psalmistul: „Şi spre vrăşmaşii mei a privit ochiul meu” (Ps. 53, 7) (pag. 75).

„De ochiul lui nu se ascunde diavolul, care umblă ca un leu răcnind, căutînd să înghită pe cineva (1 Petru 5, 8), şi cei ce şi-au încordat arcul ca să săgete întru întunerec pe cei drepţi la inimă.” (Ps.10, 2) (pag. 70).

„După învăţătura Sf. Părinţi, lângă fiecare om se află doi îngeri: unul bun, altul rău. Îngerul cel bun e liniştit, blând şi tăcut. Când intră el în inima omului, apoi vorbeşte cu el despre dreptate, curăţie, linişte şi despre tot lucrul bun şi despre orice virtute. Când vei simţi acest lucru în inima ta, apoi se vede că în tine e îngerul dreptăţii. Iar duhul cel viclean e răutăcios, brutal şi fără de minte. Când va intra el în inima ta, apoi să cunoşti acest lucru după faptele lui.” (Ant. Cuv. 61) (pag. 71).

„Cel ce merge pe această cale (a luării aminte) nu trebuie să ia aminte la toate zvonurile străine de care se poate umple capul de cugete nefolositoare şi deşarte şi de amintiri, ci trebuie să ia aminte la sine.” (Pag. 73).

„Mai ales trebuie să te păzeşti pe această cale, ca să nu priveşti la faptele străine, să nu te gândeşti la ele, nici să vorbeşti de ele, după Psalmist. Ca să nu grăiască gura mea lucruri omeneşti (Ps.16, 4); dar să rogi pe Domnul: de cele ascunse ale mele curăţeşte-mă şi de cele străine iartă pe robul tău.” (Ps.18,13 -14) (pag. 73).

„Omul, după trup, e asemenea unei lumânări aprinse. Ea trebuie să ardă şi el trebuie să moară. Însă sufletul e nemuritor; de aceea şi grija noastră trebuie să fie mai mult pentru suflet decât pentru trup; ce folos va avea omul, dacă va câştiga toată lumea, iar sufletul său îl va pierde?” (Pag. 73).

„Dacă din capul nostru ne vom obosi trupul până acolo încât să obosească şi duhul, apoi o astfel de asuprire va fi fără de socotinţă, deşi acest lucru s-ar face pentru câştigarea virtuţii. Iar dacă Domnul Dumnezeu va voi ca omul să încerce în sine dureri, apoi îi va da şi putere şi răbdare. Deci lasă ca durerile să nu fie de la noi înşine, ci de la Dumnezeu.” (pag. 74).

316

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: