Rugăciunea inimii: † Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Septembrie 9, 2014

Filed under: Sbornicul — Micael Nicolas @ 14:57

Este ştiut, zice Ep. Teofan, că toată grija râvnitorilor, cu privire la o viaţă duhovnicească, e îndreptată spre ţelul ei de a ne pune într-o legătură cuviincioasă cu Dumnezeu. Aceasta se străduieşte şi se încearcă vădit în rugăciune. Ba este calea de ridicare către Dumnezeu şi treptele ei sunt treptele aprecierii duhului nostru de Dumnezeu.

Cea mai simplă lege a rugăciunii e să nu ne închipuim nimic, şi adunându-ne cu mintea în inimă, să stăm pătrunşi că Dumnezeu este aproape, vede şi ia aminte şi cu această încredinţare să cădem în faţa Lui, care este înfricoşat întru măreţia Lui şi apropiat întru bunul Lui pogorământ faţă de noi. El trebuie cugetat ca cel mai pur Duh, care n-are nici un chip sau înfăţişare. Numai o astfel de cugetare ne dă harul, când inima începe să aibă simţire faţă de Dumnezeu. Până atunci cugetarea noastră despre Dumnezeu este nedesăvârşită, amestecată cu o formă oarecare.

De pildă, proorocul zice: „Văzut-am pe Domnul înaintea mea pururea căci de-a dreapta mea este.” Aceasta este un chip. În fel şi chip trebuie să ne străduim ca să ne rugăm lui Dumnezeu fără a-L închipui pe El. Stai în inimă cu credinţa că şi Dumnezeu e acolo, însă cum nu-ţi închipui. Pe când unii, iată ce fac în timpul rugăciunii.

Mai departe urmează cuvintele Sf. Simeon: „Când stau la rugăciune, îşi înalţă ochii şi mintea spre cer şi îşi închipuiesc în mintea lor, cugetări dumnezeieşti, bunuri cereşti, cetele Sf. Îngeri şi locaşurile Sfinţilor, printr-un cuvânt, tot ce se vorbeşte în Sf. Scriptură despre aceste lucruri şi le rânduiesc în timpul rugăciunii, silindu-se să-şi mişte simţirea; lucru pe care uneori le şi reuşeşte, îşi înfierbîntează inima, spre a dori cele dumnezeieşti, se umilesc şi plâng.”

Preotul. Părinte, dar cei ce se roagă astfel sunt şi printre enoriaşii mei. La acest fel de a se ruga ei văd o adevărată manifestare a aşezării lor religioase, o preţuire, o caută, şi când ajung la ea, socot că au ajuns la rugăciunea cea adevărată şi se tem să nu o piardă. Unii în acest chip văd chiar lumina de la icoane, sau zâmbetul chipurilor de pe icoană şi alte lucruri asemănătoare, pe care ei le socot harice.

Monahul. Ascultaţi mai departe şi veţi vedea în ce măsură au dreptate şi în ce greşesc. A închipui lucrurile dumnezeieşti sub aceleaşi forme, îşi continuă vorba sa Ep. Teofan, după cum ne sunt date în Scriptură, nu e nimic rău nici primejdios; noi nici nu putem judeca despre ele altfel decât îmbrăcând noţiunile în chipuri, însă niciodată să nu socotim că chiar aşa este de fapt, după cum ni se arată aceste chipuri şi deci cu atât mai mult să nu ne oprim asupra acestor chipuri în timpul rugăciunii.

În timpul meditaţiilor evlavioase sau în timpul cugetării despre Dumnezeu aceste lucruri sunt potrivite, dar în timpul rugăciunii nicidecum. Imaginile ţin luarea aminte afară, oricât de sfinte ar fi ele, şi în timpul rugăciunii atenţia trebuie să fie înlăuntrul inimii; concentrarea atenţiei in inimă este punctul de plecare al unei rugăciuni făcute după cum se cuvine. Şi întrucât rugăciunea este calea pe care ne suim la Dumnezeu, apoi abaterea atenţiei, de la inimă, este o abatere de la această cale.

Prin urmare, cei ce întrebuinţează acest fel de închipuiri în timpul rugăciunii, chiar de la început îşi pun piedici în lucrarea de care s-au apucat cu atâta râvnă. Însă greşala aceasta este numai începutul primejdiei care duce spre ceva mai rău şi mai primejdios. Fiindcă acest zbor sau plutire a minţii în sferele cereşti e uşor şi, din pricina legăturii ce o are inima cu închipuirea, îndată lasă o urmă a închipuirii sale în măgulirea simţurilor, adică cel ce se îndeletniceşte astfel, îndată începe să viseze la sporul lucrării sale şi la desăvârşirea sa.

241

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: