† Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Septembrie 18, 2014

Filed under: Sbornicul — Micael Nicolas @ 15:54

Luarea aminte, care se obişnuieşte să fie pururea cu Domnul Iisus Hristos, ne ajută să învingem răspândirea şi risipirea gândurilor, curăţă (gândirea) mintea de gândurile cele deşarte care o sâcâie, păzeşte inima de mişcările necurate, sălăşluieşte înlăuntrul nostru, curăţia şi o bună orânduire a gândurilor şi simţămintelor, întăreşte credinţa şi rugăciunea. Această orânduire lăuntrică a sufletului se oglindeşte în toate lucrările cele de dinafară ale omului în toate vorbele şi faptele lui.

Noi cităm în epigraf cuvintele minunate ale Sf. Isichie, presbiterul din Ierusalim, ucenicul Sf. Grigorie Teologul „Dacă omul nu va face voia lui Dumnezeu şi nu va păzi poruncile lui înlăuntrul inimii, apoi el nu va putea face acest lucru nici în afară”: Aceste cuvinte ne arată limpede unde se află tot răul în viaţa noastră religioasă şi cum trebuie să ne luptăm cu el. Răul acesta se cuprinde în neorânduiala noastră lăuntrică şi în nedisciplinarea noastră. Dacă noi nu vom pune stăpânire pe inima şi pe gândurile noastre, dacă nu vom ajunge la o unitate şi la o orânduire bună înlăuntrul nostru, apoi nu vom ajunge la ele nici în lucrările noastre cele din afară.

În această cea mai de seamă lucrare a vieţii noastre religioase, un ajutor de neînlocuit poate da sfânta rugăciune a lui Iisus, sau mai bine zis, Domnul nostru Iisus Hristos, chemat prin această rugăciune şi Care prin ea se apropie de noi şi ajunge locuitor de totdeauna al inimii noastre. Însă cum să învăţăm rugăciunea lui Iisus? Ca răspuns la această întrebare e cartea de faţă care e un rezumat al celor ce au vorbit şi au scris despre rugăciunea lui Iisus şi în genere despre lucrarea lăuntrică Sf. Părinţi şi nevoitorii Bisericii Ortodoxe.

Noi acum vom spune pe scurt despre lucrarea rugăciunii numai câteva cuvinte lămuritoare. De rugăciunea lui Iisus trebuie să te apropii cu evlavie şi cu un duh de pocăinţă şi să o faci cu luare aminte, fără grăbire şi cu o simplitate mare, fără să te sileşti ca să storci din inima ta anumite simţăminte. Rugăciunea se numeşte grăită când ea e rostită prin cuvinte, cu glas sau fără glas.

Astfel, ea poate fi rostită şi cu gura şi înlăuntrul pieptului şi în inimă. Se numeşte rugăciunea minţii când nedespărţit de ea se leagă luarea aminte a minţii şi rugăciunea inimii, sau a minţii din inimă, când se face în inimă.

Când facem rugăciunea lui Iisus nu este atât de importantă cantitatea cât calitatea. Totuşi, trebuie să-ţi hotărăşti pentru fiecare zi un anumit număr de rugăciuni, ca o pravilă pentru totdeauna, ca să n-aibă loc bunul plac sau întâmplarea. Cel ce face rugăciunea lui Iisus trebuie să ţină minte, că el prin aceasta se aşează într-o anumită apropiere de Domnul şi potrivit cu această aşezare a sa, va trebui să-şi schimbe viaţa, – să se înfrâneze de tot ce nu e vrednic de starea lui şi să facă toate ce-i sunt cu putinţă ca să fie demn de ea.

Aşezându-se într-o astfel de stare, se cere ca să săvârşim cu răbdare nevoinţa noastră în rugăciune, lăsându-ne cu totul în voia Domnului şi fără să ne gândim la cine ştie ce înfăptuiri, ci socotindu-ne pururea nişte robi netrebnici. Iată pe scurt tot miezul rugăciunii lui Iisus.

Trebuie să începem de la rugăciunea grăită, care fiind rostită cu evlavie şi fără de grăbire, întru zdrobirea inimii, trece singură în cea a minţii, iar cea a minţii la cea din inimă. Treptat rugăciunea cuprinde sufletul şi aduce în el o stare de pace; de linişte, de odihnă, de curăţie, de rânduială şi de bucurie, şi o „stare” lăuntrică necurmată înaintea Domnului.

Când a apărut cu câţiva ani în urmă cartea atrăgătoare: „Mărturisirea unui pelerin”; în care acela povesteşte cum a învăţat el rugăciunea lui Iisus, mulţi laici încântaţi s-au aruncat asupra acestei cărţi şi pretutindeni se vorbea numai de rugăciunea lui Iisus. A trecut însă numai câtva timp şi vorbele au încetat. De rugăciunea lui Iisus parcă au uitat. Poate chiar să nu fi uitat, însă au văzut că rugăciunea lui Iisus nu se face aşa de uşor cum părea la început. Dar mai cu seamă s-a văzut că ea cere răbdare, smerenie şi timp. Iar pentru acestea nu toţi au statornicie şi putere.

E drept, că şi acea cale pe care a mers pelerinul nu poate fi numită o cale obştească pentru toţi. Aceasta este calea lui personală, proprie, care poate fi înfăptuită numai într-o anumită stare de pelerin. Nu fiecare, după condiţiile vieţii sale, poate face zilnic câte trei, câte şase, câte douăsprezece mii de ori rugăciunea lui Iisus.

Nu fiecare poate întrebuinţa pentru sine şi acele mijloace de a coborî mintea în inimă, care erau recomandate de părinţii-nevoitori sihaştrilor din Athos, în secolul al XIV sau XV. Însă toate acestea nici nu sunt obligatorii, după cum ne învaţă lucrătorii şi îndrumătorii rugăciunii lui Iisus, cei mai apropiaţi de noi – Episcopii Teofan Zăvorâtul, Ignatie Breanceaninov sau Cuviosul Serafim de Sarov şi alţii. Rugăciunea lui Iisus o putem învăţa mult mai simplu şi mai lesne, după cum se vede acest lucru, din poveţele acestor nevoitori.

În cartea de faţă, noi am întrebuinţat forma de dialog (convorbire) între un stareţ – sihastru – şi un preot de mir, ţinând seama că această formă, în primul rând, înviorează povestirea, iar în al doilea rând, dă posibilitatea mai lesne să limpezim cutare sau cutare problemă din mai multe puncte de vedere.

Cartea a ieşit ca volum mult mai mare decât se aştepta. Acest lucru s-a petrecut, pentru că autorii nu s-au putut opri de la dorinţa de a epuiza, cu toată plinătatea posibilă, preţioasele învăţături despre rugăciune ale Sf. Părinţi şi ale nevoitorilor Bisericii ortodoxe, atât din timpurile vechi cât şi din cele noi.

Să dea Dumnezeu ca această carte, cu toate lipsurile din expunerea ei, să aducă folos cititorilor care caută mântuirea şi orânduirea lăuntrică a vieţii lor duhovniceşti.

209

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: