† Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Septembrie 21, 2014

Filed under: Sbornicul — Micael Nicolas @ 15:48

Ce înseamnă să ne concentrăm mintea cu inimă

166. Inima păstrătoarea gândurilor. (Sf. Grigorie Palama, Filocalia, vol. V,1899, pag. 317).

167. Intră în tine însuţi, petrece în inima ta; căci acolo e Dumnezeu. (Arhiepiscopul Serghie, Învăţătura ortodoxă despre mântuire,1910, pag.129).

168. Trebuie să coborîm în inimă. (Ep. Teofan, Scrisori despre viaţa creştină, pag. 8 – 59).

169. În inimă e viaţa, acolo deci, trebuie să trăim. (Ep. Teofan, idem, pag. 53).

170. Să ne concentrăm mintea în inimă. Aici este toată taina vieţii duhovniceşti. (Ep. Teofan, Colecţia de scrisori, vol. IV, pag. 584 şi 589).

171. Fără Dumnezeu, inima niciodată nu este sătulă. (Ep. Teofan, Ce este viaţa duhovnicească? pag. 263).

172. Darul Sfântului Duh se află în toţi. (Ep. Teofan, idem, pag. 265).

173. Lucrul de căpătenie este ca atenţia să nu se abată de la Domnul. (Ep. Teofan, Colecţia de scrisori, vol. IV, nr. 591).

174. Căutaţi pe Domnul, dar numai în sine. (Ep. Teofan, idem, vol. V, nr. 762).

175. Păstraţi petrecerea înlăuntru şi însingurarea inimii. Feriţi-vă de mulţumirea de sine, de preţuirea de sine, de părerea de sine. (Ep. Teofan, idem, vol. IV, nr. 697).

176. Ce înseamnă să fii cu mintea în inimă? (Ep. Teofan, Scrisori către felurite persoane, pag. 331).

177. Norma cuvenită comportării faţă de Dumnezeu. (Ep. Teofan, idem, Pag. 395).

178. Trebuie să căutăm raiul pierdut, pentru ca mai târziu să-I proslăvim pe cel dobândit. (Ep. Teofan, Colecţia de scrisori, vol. III, nr. 453).

179. Când suntem în inimă, atunci suntem acasă; când nu suntem în inimă. nu suntem acasă. (Ep. Teofan, idem, VIII, nr.1283).

180. Unirea minţii cu inima şi petrecerea neieşită acolo înaintea feţii Domnului. (Ep. Teofan, Scrisori către felurite persoane, pag. 359).

181. Rana din inimă. (Ep. Teofan, idem, pag. 356).

182. Sunt lucruri săvârşite în chip văzut de trup şi sunt lucruri gândite nevăzute. (Ep. Teofan, Colecţia de scrisori, V, nr.142,161).

183. Orice creştin adevărat trebuie să ţină minte întotdeauna şi să nu uite niciodată, că îţi este de trebuinţă să se unească cu Domnul, şi Mântuitorul nostru, cu toată fiinţa lui. (Ep. Iustin, Ce este viaţa şi cum trebuie să trăim? 1891, pag.144 -145).

184. Să stăm deasupra inimii, să stăm cu mintea în inimă, toate acestea sunt unul şi acelaşi lucru. (Ep. Teofan, Colecţia de scrisori, vol. II, nr. 315).

185. Când se va înrădăcina rugăciunea lui Iisus în inimă? (Ep. Teofan, idem, III, nr. 512).

186. Ia aminte de sine şi caută să nu ieşi din inimă. (Ep. Teofan, idem, VIII, nr.1449).

187. Când mintea stă în inimă fără să iasă de acolo. (Ep. Teofan, Scrisori către felurite persoane, pag. 371).

188. Rugăciunea lui Iisus îşi uneşte mintea cu inima. (Ep. Teofan, Scrisori despre viaţa duhovnicească, pag. 58).

189. Care sunt roadele înainte şi după unirea minţii cu inima. (Ep. Teofan, idem, pag. 95 şi 104).

190. Rugăciunea minţii este principala putere de mişcare şi de conducere în viaţa duhovnicească. (Ep. Teofan, idem, pag.129 şi 133).

191. Îndeletnicirea cu rugăciunea lui Iisus are două perioade principale. (Ep. Ignatie, Opere, vol. I, pag. 268).

192. Silinţele proprii în rugăciunea lui Iisus în prima perioadă. (Ep. Ignatie, idem, pag. 268).

193. Darul lui Dumnezeu lucrează în chip simţit în perioada a doua a rugăciunii lui Iisus. (Ep. Ignatie, idem, pag. 269).

194. Atât în prima cât şi în a doua stare sufletul şi scopul rugăciunii trebuie să fie pocăinţa. (Ep. Ignatie, pag. 270).

195. Experienţele silinţelor pentru atragerea darului. (Ep. Teofan, Calea spre mîntuire, pag.124).

196. Împlinirea poruncilor până şi după unirea minţii cu inima. (Ep. Ignatie, Opere, vol. V, pag.115).

197. Atâta vreme cât pornirile duhului izbucnesc: fragmentar, în ele nu este viaţă. (Ep. Ignatie, Calea spre mântuire, pag.131).

198. Lucrarea darului şi puterii contrare. (Ep. Teofan, Scrieri despre viaţa creştină, pag. 216).

199. Păstrează cu cea mai mare băgare de seamă darul lui Dumnezeu.

200. Rezidirea prin Sfântul Duh. (Ep. Ignatie, idem, vol II, pag. 320).

201. Pregătirea vasului, Rezidirea. Reunirea minţii şi a inimii şi scufundarea în Dumnezeu. (Ep. Ignatie, idem, vol. II, pag. 319).

202. Un cuvânt mare despre lucrările duhului spus de gura unui păcătos. (Ep. Ignatie, idem, vol. II, pag. 318).

203. Înlocuirea mecanismului printr-o grăbită rostire a rugăciunii. (Ep. Ignatie, idem, vol. V, ed.1905, pag.114).

204. Însuşirea esenţială, necesară rugăciunii, este luarea aminte. Fără luare aminte nu este rugăciune. (Ep. Ignatie, idem, vol. V, pag.115).

205. Ce nimiceşte unirea minţii cu inima. (Ep. Ignatie, vol. V, pag.1116).

174/175

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: