† Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Septembrie 21, 2014

Filed under: Sbornicul — Micael Nicolas @ 15:59

139. Lucrările pentru puterile sufletului. (Ep. Teofan, idem, pag. 245).

140. Sufletul cu mintea lui trebuie să petreacă în inimă. (Ep. Teofan, Scrisori despre viaţa cea veşnică, ed.1888, pag. 41).

141. Cămara inimii. Omul lăuntric. (Ep. Teofan, Calea spre mîntuire, pag. 207).

142. Vederea altei lumi. (Ep. Teofan, idem, pag. 213).

143. Starea în lumea lui Dumnezeu. (Ep. Teofan, idem, pag. 213).

144. Pentru ce s-a împietrit inima? (Ep. Teofan, idem, pag. 218).

145. E de mare importanţă să te afli într-o stare de simţire. (Ep. Teofan, pag. 220).

146. Ce sens au cuvintele: Umpleţi-vă cu „Duhul”. (Ep. Teofan, Tâlcuirea epistolei Sf. Apostol Pavel către Efeseni, pag. 406).

147. În inimă e viaţa, deci acolo trebuie să şi trăim. (Ep. Teofan, Colecţia de scrisori, vol. II, nr. 334).

148. I.ocul inimii. Unirea minţii cu inima. (Ep. Ignatie, Opere, vol. V, ed. III-a, 1905, pag.115 -116).

149. Inima este omul cel dinlăuntru. (Ep. Teofan, Tâlcuirea celor opt capitole din epistola Sfântului Apostol Pavel către Romani, pag, 97).

150. Duhul înţelepciunii şi al descoperirii. Omul lăuntric, sau omul ascuns al inimii. (Ep. Teofan, Tâlcuirea epistolei Sfântului Apostol Pavel către Efeseni, pag.106).

151. Pârghia care pune lucrarea în mişcare, este inima. (Ep. Teofan, Tâlcuirea primei epistole a Sfântului Apostol Pavel către Corinteni, ed. II)

152. Menirea duhului. Vederea duhului şi vederea minţii. (Ep. Teofan, Tâlcuirea epistolei către Efeseni, pag.107).

153. Când conştiinţa şi libertatea sunt de partea duhului, omul este duhovnicesc. (Ep. Teofan; Tâlcuirea primelor opt capitole ale epistolei Sfântului Apostol Pavel către Romani, pag. 444).

154. Cum putem păstra darul harului? (Ep. Teofan, Scrisori către diferite persoane, pag. 425).

155. Cum putem păzi nerisipirea lăuntrică în toiul grijilor? (Ep. Teofan, Colecţia de scrisori, vol. III).

156. Nu putem petrece în lume cu Dumnezeu, firă o neîntreruptă pocăinţă. Condiţiile păcii cu Dumnezeu. (Ep. Teofan, Schiţarea credinţei şi a învăţăturii creştine,1895, pag. 367 – 378).

172

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: