Rugăciunea inimii: † Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Septembrie 22, 2014

Filed under: Sbornicul — Micael Nicolas @ 15:21

Rugăciunea lui Iisus

51. Ce este rugăciunea lui Iisus, ca una ce poartă în sine numele Mântuitorului nostru Dumnezeu? (Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului, Filocalia, ed.1899, vol. V, pag. 481- 482).

52. Să nu creadă nimeni că numai faptele cinului preoţesc şi monahii au datoria să se roage neîncetat şi întotdeauna, iar nu şi mirenii. (Sf. Grigorie Palama, Filocalia, vol. V, pag. 516 – 519).

53. În lucrarea rugăciunii lui Iisus trebuie să intrăm mai repede înlăuntru şi aici să încălzim duhul râvnei, iar nici cea din afară nu trebuie lăsată; una şi alta trebuie să meargă împreună, într-o supunere reciprocă, după vrednicia lor specifică. (Ep. Teofan, Calea spre mântuire, pag. 222 – 223).

54. Trebuie să ne întoarcem către Domnul, coborându-ne cu atenţia minţii în inimă şi acolo să-L chemăm. Întârindu-ne mintea în inimă să stăm înaintea Domnului. (Ep. Teofan, Ce este viaţa duhovnicească, pag. 326).

55. Despre rugăciunea lui Iisus, altoirea ei în inimă. (Ep. Teofan, Colecţia de scrisori, vol. V, nr. 787).

56. Amintirea lui Dumnezeu şi frica de Dumnezeu de se află în inimă, atunci toate rodesc spre bine. (Ep. Teofan, idem, vol. V, nr. 782).

57. Luarea aminte pentru ceea ce este în inimă şi iese din ea, este lucrul principal. Dar la atenţie trebuie să adăugăm întotdeauna judecata. (Ep. Teofan, idem, vol. V, nr. 764).

58. Din deprindere şi din deasa repetare, mica rugăciune se leagă în aşa chip de limbă, încât ea o repetă de la sine; prin aceasta se lipeşte şi gândul de rugăciune, iar prin ea şi de cugetarea lui Dumnezeu. Rugăciunea minţii şi lucrarea minţii.

59. Pentru ca în vremea săvârşirii rugăciunii minţii să nu cădem în înşelare, să nu îngăduim nici un fel de închipuiri, nici un fel de chipuri şi de vedenii. (Prea Cuviosul Nil, rânduiala lui despre viaţa de schit, 1902, pag. 36).

60. Rugăciunea lui Iisus este o îndeletnicire ascunsă: păstrează-ţi inima într-o îndeletnicire ascunsă şi mintală prin psalmi sau prin această rugăciune. (Grădina de flori, pag. 24; idem; povestire despre Avva Filimon, Filocalia V, III, pag. 364-365).

61. Rugăciunea minţii şi a inimii se poate înrădăcina adânc în inimă, fiind cuprinsă numai de starea dinaintea lui Dumnezeu.(Ep. Teofan, Scrisori despre viala duhovnicească, pag.142).

62. Sfântul Ioan Gură de Aur învaţă că rugăciunea să se rostească neîncetat înlăuntrul inimii prin cuvintele: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă”! (Călugării: Calist şi Ignatie. Filocalia, vol. V, pag. 341).

63. În timpul când ne părăseşte Dumnezeu, în noi se scurge tot ce este vătămător; precum în vremea prezenţei Lui se alungă tot ce este potrivnic. (Călugării: Calist şi Ignatie, Filocalia, vol. V, pag. 341).

64. Îndrumarea Prea Cuviosului Isihie al Ierusalimului, despre rugăciunea lui Iisus. (Filocalia, vol. II, pag.198,182, ed.1895).

65. Lucrul principal în săvârşirea rugăciunii lui Iisus este starea şi umblarea înaintea lui Dumnezeu, cu strigarea ce se face către El din inimă. Chipul greşit în săvârşirea acestei rugăciuni şi mijlocul de trecere către rugăciunea cuviincioasă. (Ep. Teofan, Colecţia de scrisori, V, pag. 911).

66. Micul foc de rugăciune se dobândeşte cu osteneală şi nu se dă prin nici un fel de meşteşug. (Ep. Teofan, idem, V, pag. 912).

67. Gustarea din roadele lucrării rugăciunii aparţine darului lui Dumnezeu şi este treaba darului Domnului. De aceea, întoarce-te către Domnul şi El îţi va da; un alt mijloc de a primi cele căutate nu există. (Ep. Teofan, Tâlcuirea psalmului 118, II-a,1891, pag.167)!

68. Despre mijloacele cum trebuie aprins permanentul foc mic duhovnicesc sau căldura în inimă. Trăsătura deosebitoare a acestei stări, când se încălzeşte acest foc. (Ep. Teofan, Scrisori despre viala duhovnicească, pag. 66, 68, 88, 89).

69. Transfigurarea suftetului şi trupului după duhul vieţii trăită în Hristos, sau înduhovnicirea ior şi starea de curăţenie. (Ep. Teofan, idem, pag.1212).

70. Înălţarea spre Dumnezeu: rugăciunea citită şi personală, rugăciunea ostenitoare, lucrătoare şi rugăciunea de sine mişcătoare nu este decât un pârâiaş care murmură. (Ep. Teofan, idem, pag.137 -141).

71. Ceea ce am primit întru Hristos Iisus la sfintul Botez se descoperă printr-o îndeplinire plină de osteneli a poruncilor şi prin neîncetata chemare a Domnului Iisus. Primul mijloc este puternic, dar al doilea este şi mai puternic. De aceea, să ne grăbim să deprindem lucrarea rugăciunii, care este fără chip şi firă închipuire. (Ep. Teofan, pag.197).

72. Întâietatea rugăciunii lui Iisus. Deprinderea din afară şi lăuntrică a acestei rugăciuni. Ca să scăpăm de greşeli, să aveai un povăţuitor, iar personal să lucrăm în simplitate, cu mare smerenie şi fără să ne arătăm izbânda. (Ep. Teofan, Războiul nevăzut, pag. 207 – 211).

73. Îndurerarea, este un semn adevărat al unei bune nevoinţe. Cel ce umblă fără de durere, nu va dobândi roade. (Ep. Teofan, Scrisori despre viaţa duhovnicească, pag. 203).

166

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: