† Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Octombrie 4, 2014

Filed under: Sbornicul — Micael Nicolas @ 12:46

Dar dacă nevoinţa rugăciunii mintale s-a numit undeva, în scrierile Părinţilor, vedere, asta s-a făcut numai din pricina simplităţii cuvântului, aşa cum şi mintea fiind ochiul sufletului, se numeşte vedere.

Când însă, cu ajutorul lui Dumnezeu, omul îşi va curăţi, prin nevoinţa mai sus arătată, iar mai ales prin cea mai adâncă smerenie, sufletul şi inima de spurcăciunile sufleteşti şi trupeşti, atunci darul lui Dumnezeu, mama nbştească a tuturor, luând mintea curăţită de el, de mână ca pe un prunc, îl ridică ca pe nişte trepte spre vederea duhovnicească amintită, descoperind minţii, pe măsura curăţirii lui, taine dumnezeieşti, negrăite şi neajunse de minte şi asta se numeşte pe bună dreptate vedere
duhovnicească; asta este rugăciunea contemplativă sau după Sfântul Isaac, rugăciunea curată, iar din ea iese spaima şi vederea.

Dar nimeni nu poate intra în aceste vederi cu de la sine putere printr-o nevoinţă făcută după bunul plac, dacă nu-l va cerceta Dumnezeu şi nu va introduce în el darul Său.

Dar dacă cineva va îndrăzni să se ridice la asemenea vederi în afară de lumina darului lui Dumnezeu, acela după Sfântul Grigorie Sinaitul, să ştie că îşi ţese închipuiri, şi nu are vederi, fiind înşelat de duhul nălucirilor.

Punând înainte această judecată despre rugăciunea lucrătoare şi contemplativă, e timpul să arăt acum, de unde îşi trage începutul rugăciunea dumnezeiască ce se face cu mintea.

Să se ştie că după nemincinoasa mărturie a părintelui nostru Nil, pustnicul din Sinai, care era plin de înţelepciune dumnezeiască, rugăciunea dumnezeiască a minţii a fost dată încă în rai de către Însuşi Dumnezeu omului celui dintâi zidit, ca una ce se cuvenea celor desăvârşiţi.

Sfântul Nil vorbeşte astfel: „După ce te-ai rugat cum trebuie, aşteaptă cele ce se cuvin şi stai bărbăteşte, păzindu-ţi rodul. Spre aceasta, ai fost numit chiar de la început: să lucrezi şi să păzeşti. şi de aceea, după ce ai lucrat, nu lăsa cele lucrate fără pază; dacă însă nu vei face acest lucru, atunci nu vei primi nici un folos din rugăciune”.

Tâlcuind aceste cuvinte Cuviosul Nil, luminătorul Rusiei carele a strălucit ca soarele în Marea Rusie prin lucrarea rugăciunii mintale, vorbeşte astfel: „Aceste cuvinte: să lucrezi şi să păzeşti”, Sfântul le-a citat din Vechiul Testament, căci spune Scriptura: Dumnezeu l-a zidit pe Adam şi l-a aşezat în Rai, ca să-l lucreze şi să-l păzească. Sub lucrare, Sfântul Nil Sinaitul înţelege rugăciunea; sub pază – o necesară supraveghere asupra gândurilor rele ce trebuieşte făcută după isprăvirea rugăciunii”.

Acelaşi lucru îl spune şi Prea Cuviosul Dorotei, că omul cel dintâi zidit, aşezat de Dumnezeu în rai, a petrecut în rugăciune.

Din aceste mărturii se vede, că Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul şi asemănarea Sa, l-a dus în raiul desfătărilor ca să lucreze grădinile nemuritoare, adică gândurile dumnezeieşti, cele mai curate şi cele mai desăvârşite, cum scrie Sfântul Grigorie Teologul.

Asta nu este altceva decât, că cel dintâi om, ca unul ce era curat cu sufletul şi cu inima, a avut menirea să petreacă în rugăciune harică, contemplativă, liturghisită numai de minte, adică în cea mai dulce vedere a lui Dumnezeu şi s-o păzească bărbăteşte, ca pe o lucrare paradisiacă, ca pe lumina ochiului, pentru ca să nu plece niciodată din suflet şi din inimă.

142

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: