Rugăciunea inimii: † Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Octombrie 8, 2014

Filed under: Sbornicul — Micael Nicolas @ 18:34

261. Putinţa, temelia, condiţia tuturor biruinţelor lăuntrice, este prin biruinţa câştigată asupra noastră înşine, care se cuprinde în înfrângerea voii şi în lăsarea fiinţei voastre în mâinile lui Dumnezeu, cu o lepădare plină de duşmănie faţă de tot ce este păcătos.

Aici a luat naştere neiubirea faţă de tot ce este patimă, ură, duşmănie, lucrarea care este însăşi puterea de luptă duhovnicească şi ea singură înlocuieşte întreaga trupă. Unde nu este ea, acolo biruinţa este deja în mâinile vrăjmaşului fără de nici o luptă; dimpotrivă, unde se află ea, acolo biruinţa este câştigată adeseori fără luptă. De aici se vede, că după cum punctul de plecare al unei lucrări rodnice este cel mai dinlăuntru, la fel ea este punctul de plecare al luptei însăşi; numai din altă parte.

Conştiinţa şi liberul arbitru, trecând de partea binelui, cu îndrăgirea lui, doboară prin ură orice răutate şi toată patima şi pe deasupra, tocmai răutatea şi patima din ele însăşi. Propriu-zis, în această lucrare stă înnoirea, transformarea. De aceea, puterea care luptă cu patimile, este tot mintea sau duhul în care se află conştiinţa şi libertatea, duhul care este ţinut şi întărit de dar.

Prin el, către patimile ce se află în luptă, trece puterea care doboară, care distruge. şi invers; când se răscoală patimile, ele ţintesc direct spre minte sau spre duh, adică urmăresc supunerea libertăţii şi conştiinţei care se află în sfânta sfintelor dinlăuntrul nostru; spre ele vrăjmaşul sloboade săgeţile înfocate prin patimi din hrubele sufletului şi trupului, ca dintr-un loc de pândă şi atâta vreme cât conştiinţa şi libertatea sunt întregi, adică se află în partea binelui, oricât de mare ar fi asaltul, biruinţa este de partea noastră.

Prin aceasta nu se afirmă, că întreaga putere de biruinţă ar veni de la noi, ci se arată numai izvorul ei. Punctul de reazim pentru luptă este duhul nostru îndoit; iar puterea care biruie şi distruge patimile este darul. El zideşte în noi una şi distruge alta – dar iarăşi prin duh, – sau prin conştiinţă şi prin liberul arbitru. Cel ce se luptă se aruncă la picioarele Domnului cu strigăte, plângându-se cu ură asupra vrăjmaşilor, şi Dumnezeu îi alungă şi îi doboară în el şi prin el.

262. Ce face cel care cade victimă unui om rău? Fiind cu pieptul strivit, strigă: ajutor! La strigătul lui aleargă străjerul şi îl scapă din nevoie. Acelaşi lucru să-l facem şi în lupta gândurilor cu patimile supărându-ne pe tot ce este patimă, trebuie să strigăm după ajutor: „Doamne ajută, „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!”, „Doamne ia aminte spre ajutorul meu”!, „Doamne ajută mie, celui neputincios!”

Întorcându-te astfel către Domnul, să nu mai pleci din faţa Lui, ci fiind cu luare aminte la ceea ce se petrece în dumneata, să stai mereu înaintea Domnului, rugându-L să-ţi ajute. Într-o astfel de stare, vrăjmaşul va fugi fără întârziere, ars ca de foc. Dacă, fără să intrăm într-o ceartă de cuvinte cu gândul pătimaş, ne vom întoarce direct către Domnul, cu frică, cu evlavie, cu încredere şi cu credincioşie în puterea Lui atotlucrătoare, atunci, prin acest simplu fapt, gândul pătimaş se va îndrepta de ochii minţii, care privesc spre Domnul.

Fiind despărţit de suflet, printr-o asemenea lipsă de atenţie, el va pleca de la sine, dacă patima se trezeşte în acest caz în chip firesc. Dar dacă aici se va amesteca şi vrăjmaşul pe el îl va doborî raza luminii din minte, care vine de la privirea noastră spre Domnul şi lucrurile se petrec astfel încât sufletul se linişteşte îndată după atacul vrăjmaşului, de îndată ce se va întoarce spre Domnul şi îl va chema în ajutor.

263. Lupta gândurilor alungă ea singură patima din conştiinţă; dar ea tot mai rămâne încă vie, însă e ascunsă numai, şi dimpotrivă: o lucrare potrivnică îl loveşte pe acest balaur în cap. Totuşi, din  aceasta nu urmează că în timpul lucrării nu trebuie curmată lupta gânditoare. Aceasta trebuie să fie nedespărţită de cealaltă; altminteri ea poate rămâne fără de nici un rod şi poate chiar să înmulţească, iar nu să micşoreze patimile, pentru că în vremea lucrării împotriva unor patimi, se poate alipi alta; de pildă, în vremea postului să se alipească slava deşartă.

Dacă acest lucru s-ar trece cu vederea, atunci în ciuda tuturor silinţelor, lucrarea nu va da nici un fel de rod. Lupta gânditoare, care este în legătură cu lucrarea, lovind patima din afară şi dinlăuntru, o distruge tot aşa de repede, pe cât de repede piere vrăjmaşul, când este încercuit şi bătut din spate şi din faţă.

264. Trebuie să lucrăm cu încetul, crescând şi întărindu-ne treptat, potrivit cu creşterea şi cu puterea noastră. Altminteri lucrarea noastră se va asemăna cu un petec nou pus la o haină veche. Cerinţa nevoinţei trebuie să iasă dinlăuntru, aşa cum pofta şi instinctul bolnavului indică uneori leacul cel mai sigur de vindecare.

265. Lupta cu patimile despre care s-a scris, este gânditoare. şi ea este lucrătoare pentru că, neîngăduind patimilor să se hrănească cu ceva, prin aceasta ea le sleieşte de puteri. Dar împotriva lor se poate duce şi o luptă prin fapte, care constă din măsurile ce se iau anume şi din faptele diametral opuse ce se săvârşesc.

De pildă, ca să înăbuşi zgârcenia, trebuie să începi cu dărnicia; împotriva mândriei, trebuie să alegi îndeletniciri umilitoare; împotriva patimii de a te înveseli, să alegi obiceiul de a şedea acasă, ş.a.m.d.

Este iarăşi adevărat, că acest unic fel de a lucra nu te duce direct către scop, pentru că răbdând apăsarea din afară, patima se poate înrădăcina înăuntru, sau ea însăşi, sau cedând locul alteia. Dar când cu această luptă activă se va uni şi cea lăuntrică, cea a gândurilor, atunci ele împreună vor bate repede orice patimă, împotriva căreia se îndreaptă.

94

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: