† Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/a.

Octombrie 12, 2014

Filed under: Sbornicul — Micael Nicolas @ 15:56

117. Acest lucru îl vom înţelege mai bine, dacă vom arăta ce se întâmplă cu sufletul şi cum trebuie să ne purtăm când vom avea o mare dorinţă să ne rugăm sau când vom fi traşi de duhul spre rugăciune. Aceasta o încearcă toţi într-un grad mai mare sau mai mic, atât în vremea trecerii de la căutarea prin propriile osteneli spre o vie legătură cu Dumnezeu, cât şi după ce ajungem la ea.

Această stare se potriveşte cu starea în care se află omul când cade pe gânduri. Căzând pe gânduri, el intră înlăuntrul său şi se concentrează înlăuntrul său, fără să ia aminte la starea lui din afară, la persoane, lucruri şi întâmplări.

Tot astfel se petrece şi aici: numai că acolo e treaba minţii, iar aici e treaba inimii. Când se află tras către Dumnezeu, sufletul se adună în sine şi se aşază înaintea feţei lui Dumnezeu şi, sau revarsă înaintea lui nădejdile sale şi durerile inimii, ca Ana, mama lui Samuil, sau îl slavosloveşte ca Prea Sfânta Fecioară Maria, sau stă înaintea feţei Lui, plină de uimire, cum adeseori stătea Sf. Apostol Pavel.

Aici se curmă tot ce este lucrare personală, cum sunt gândurile, intenţiile şi tot ce este din afară pleacă din câmpul atenţiei. Însuşi sufletul nu vrea să se ocupe cu nimic din cele străine. Aceasta se întâmplă şi în biserică, şi chiar la pravila de rugăciune, sau în timpul citirii şi meditaţiei, uneori chiar în vremea unor îndeletniciri din afară şi în mijlocul unei adunări de oameni. Dar în toate cazurile acestea adunarea în noi înşine nu atârnă de bunul nostru plac.

Uneori, cel ce încearcă această tragere îşi poate aduce aminte de ce poate dori repetarea ei, poate să se încordeze spre a o redobândi, iar prin propriile sale silinţe nu o va atrage; ea îl află. Cât despre liberul nostru arbitru, nu-i rămâne decît un singur lucru de făcut: când ea te va afla, să nu-ţi îngădui să o tulburi, ci să te îngrijeşti, pe cât te ţin puterile, să-i dai libertatea să petreacă în tine o vreme cât mai îndelungată.

118. În cele din urmă, trece perioada căutărilor obositoare: fericitul căutător primeşte cele căutate; el află locul inimii şi se opreşte acolo cu mintea înaintea Doirmului şi stă în faţa Lui fără să mai iasă, ca un credincios supus înaintea împăratului, şi de la care primeşte stăpânirea şi puterea să-şi conducă toate ale sale, atât pe cele dinlăuntru cât şi pe cele din afară, în chipul cel mai plăcut Lui. Acesta este momentul când Împărăţia lui Dumnezeu vine înlăuntrul nostru şi începe să apară în puterea ce îi este proprie ei.

119. Se începe osteneala deprinderii ce se naşte către Domnul, deprinderea acestei lucrări mântuitoare. Mugurii roadelor dau viaţă credinţei, credinţa întăreşte truda şi înmulţeşte roadele; lucrarea dă în pârgă, se coace. În continuarea tocmai acestei osteneli de deprindere a rugăciunii minţii ce se înalţă către Dumnezeu, acele trageri înlăuntru înaintea lui Dumnezeu, despre care s-a vorbit mai sus, devin din mila lui Dumnezeu mai dese.

Dar mai târziu se întâmplă ca această tragere înlăuntru se întăreşte pentru totdeauna şi petrecerea înlăuntru înaintea Domnului ajunge neîntreruptă. Iată tocmai aceasta este instalarea Împărăţiei lui Dumnezeu înlăuntrul nostru. Dar, vom adăuga; aceasta este totodată şi începutul unui nou ciclu de schimbări în viaţa lăuntrică, pe care se cuvine să-l numim înduhovnicirea sufletului şi trupului.

Iar din punct de vedere psihic trebuie să spunem despre Împărăţia lui Dumnezeu următoarele: împărăţia lui Dumnezeu se zămisleşte în noi, când se uneşte mintea cu inima, topindu-se laolaltă cu aducerea aminte de Dumnezeu. Atunci omul predă în mâinile Domnului, ca pe o jertfă plăcută Lui, conştiinţa şi libertatea sa, iar de la El primeşte stăpânirea sa însuşi şi prin puterea primită de la El, îşi conduce întreaga fiinţă, lăuntrică şi din afară, ca din partea lui.

55

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: